NOUL DICŢIONAR UNIVERSAL AL LIMBII ROMÂNE – EDIŢIA A PATRA

ERealizat în buna tradiţie lexicografică a descrierii semantice, după modelul promovat de Lazăr Şăineanu, Noul dicţionar universal al limbii române cuprinde un inventar lexical de o mare diversitate: pe lângă cuvintele curente ale românei contemporane, numeroase cuvinte vechi, aşa-numitele arhaisme culturale, regionalisme (atestate în scrieri literare şi populare), termeni speciali, concepte filosofice, teologice, nume de curente culturale, politice etc. S-a ajuns astfel la un corpus de peste 80 000 de cuvinte analizate, care dau măsura universului vorbitorilor contemporani de limba română. Cum fiecare nouă elaborare a unui dicţionar aduce în mod obligatoriu şi contribuţii noi, adesea importante, în această a patra ediţie a Noului dicţionar universal al limbii române, autorii au reformulat, au completat şi nuanţat numeroase definiţii, au identificat şi alte semnificaţii decât cele menţionate anterior, au îmbogăţit seria sinonimică a cuvintelor tratate, au corectat sau au propus anumite etimologii etc. Materialul lexical nou, extras din scrieri literare şi din presă, a oferit posibilitatea înregistrării în dicţionar a unui număr de cuvinte noi. În această nouă ediţie a fost extinsă descrierea semantică a unor articole deja redactate, au fost introduse citate ilustrative din bibliografia existentă, dar şi din surse bibliografice noi. Cel mai amplu DEX al limbii române propune vorbitorilor adevărate modele de întrebuinţare elocventă a cuvintelor, fiind astfel un instrument de lucru indispensabil.

Dicţionar de sinonime, antonime şi paronime

Dicţionarul include cuvinte din fondul literar al limbii române, dar şi termeni populari, familiari etc., oferind soluţii de variere a mijloacelor de exprimare în limba română. Cuvintele-titlu sunt aranjate în ordine alfabetică, fiind urmate de elemente ortoepice (când este cazul), de indicarea clasei morfologice şi de accent. Cuvintele polisemantice au seriile sinonimice separate prin cifre arabe cu punct. Cuvintele cu forme identice, dar aparţinând unor clase morfologice diferite se găsesc în cadrul unui singur articol lexicografic, după cifra arabă. În dicţionar sunt reflectate relaţiile de sinonimie la nivel de sens, de antonimie la nivel de sens, paronimie, indiferent de originea şi de semnificaţia cuvântului formal diferit.

Dicţionarul proverbelor româneşti

Această lucrare s-a realizat pe baza Dicţionarului tezaur al proverbelor româneşti, păstrat la “Arhiva de Folclor a Academiei Române (Cluj Napoca) şi redactat de Ion Cuceu, Virgiliu Florea şi Ion Taloş. Conţinutul dicţionarului este compus din 7777 de texte, însoţite de trimiteri la sursă (localitate, zonă, culegător sau colecţionar) şi uneori de contextualizări explicative. Este sistematizat pe baza principiului cuvintelor-cheie – cele mai multe, substantive, verbe şi adjective – principiu ce permite utilizarea rapidă şi eficientă a dicţionarului. La rândul lor, cuvintele-cheie sunt organizate alfabetic, pentru a facilita căutarea. Lucrarea poate fi utilizată nu numai pentru a găsi un proverb sau o zicătoare, dar şi pentru a descoperi specificul paremiologic al fiecărei zone geografice de pe teritoriul ţării noastre, sau în ce măsură un culegător sau altul a contribuit la constituirea repertoriului naţional de proverbe.

Dicţionar geografic universal

Dicţionarul cuprinde principalele nume geografice de pe glob, cu cea mai mare pondere informaţională şi frecvenţă în circuitul internaţional actual. Aceste nume desemnează continente, oceane, mări, fluvii, râuri, lacuri, munţi, insule, peninsule, state, oraşe, locuri istorice etc., oferind imaginea lumii contemporane exprimate în denumiri, cifre şi fapte din cele mai diverse domenii şi sfere de activitate umană. Denumirile geografice sunt prezentate în ordine alfabetică, cu formele oficiale specifice limbilor de origine sau în variantele adaptate tradiţional în limba română. Articolele pentru state şi teritorii dependente includ informaţii privind poziţia lor geografică, suprafaţa, relieful, clima, vegetaţia, fauna, precum şi unele date şi indici statistici despre starea economică, populaţie, limbile oficiale etc. Sumare informaţii enciclopedice conţin şi articolele referitoare la celelalte unităţi administrative şi obiective geografice importante, care înlesnesc identificarea lor în timp şi spaţiu.

Dicţionar universal de filme

Ghid rapid pentru orientarea cinefilului profesionist, dar şi a telespectatorului amator, acest DICŢIONAR UNIVERSAL DE FILME, revăzut, adăugit şi adus la zi (2008), conţine peste 12 000 de titluri din toate epocile cinematografului (deşi filmele din ultimele decenii prevalează numeric), selecţia de autor oprindu-se, subiectiv, desigur, dar şi echilibrat, doar la specia ficţiunii jucate de actori şi exclusiv la lungmetraje, alese din producţia a 94 de ţări (cu un accent deosebit pus pe România). Articolele sunt ordonate alfabetic, în funcţie de titlul original al filmului. Fiecare intrare conţine titlul filmului (cu, eventual, traducerea în română), o cotă de apreciere (pe şase niveluri), ţara (ţările) de origine, anul premierei, numele regizorului şi al protagoniştilor, o scurtă prezentare a filmului şi o succintă descriere axiologică motivând "nota" acordată în deschiderea articolului. Dicţionarul mai cuprinde un indice de realizatori, un indice de actori, un indice al titlurilor româneşti pentru filmele străine (numai pentru cele care au rulat la noi, ceea ce facilitează consultarea dicţionarului) şi un indice al autorilor unor opere literare după care s-au făcut ecranizări. Filmografia regizorilor şi a actorilor din indice nu este exhaustivă, ea limitându-se la filmele selecţionate în acest dicţionar.

"Un instrument foarte necesar nu doar pentru criticul de film, ci şi pentru oricare consumator de film", dupa cum aprecia revista Cinema.

Dicţionar de expresii şi locuţiuni

Expresiile şi locuţiunile fac parte din tezaurul literar, dând expresivitate vorbirii şi scrierii noastre. În acest dicţionar, expresiile şi locuţiunile sunt listate în ordine alfabetică, cu indicarea categoriei gramaticale la cuvântul-cheie, ales după semnificaţia pe care acesta o dă expresiei. Explicaţiile sunt realizate prin definiţii analitice sau sinonime, uneori şi prin alte expresii frazeologice. Indicele de cuvinte cuprinde toate cuvintele-cheie, inclusiv numărul paginii unde figurează acestea. Dicţionarul este un instrument de lucru extrem de util pentru toţi cei interesaţi să-şi formeze o exprimare plastică, expresivă, corectă şi variată.

Marele dicţionar ortografic al limbi române

Dicţionarul înregistrează 81 000 de cuvinte, cu toate formele lor flexionare, inclusiv cele care prezintă dificultăţi de ortografiere şi de pronunţie. Elaborarea lui s-a realizat pe baza normelor ortografice, ortoepice şi morfologice ale Academiei Române (DOOM, ediţia a doua). Lemele conţin informaţii detaliate extrem de utile: locul accentului în cuvânt, distincţia dintre rostirea cu doftong şi cea cu hiat, pronunţia neologismelor care păstrează grafia originară. Folosirea dicţionarului contribuie la evitarea greşelilor de limbă cauzate de utilizarea cuvintelor în contexte gramaticale diferite.

Dicţionar englez-român

Dicţionarul de faţă cuprinde circa 30 000 de cuvinte şi expresii ordonate alfabetic şi urmează două direcţii principale: după criteriul frecvenţei, au fost alese cuvinte-titlu, cu sensurile şi expresiile aferente, care acoperă sfera conversaţiilor de zi cu zi, dar şi diverse domenii de preocupare; pe de altă parte, tratarea materialului selectat este una didactică, cuprinzând noţiuni practice de folosire gramaticală, care să-l ducă pe cititor la o cât mai bună înţelegere a cuvântului necunoscut şi la o cât mai corectă folosire a lui. Lucrarea poate fi folosită, aşadar, ca o gramatică a limbii engleze în miniatură, adresându-se, prin vocabularul selectat şi modul de tratare, atât începătorilor, cât şi celor care cunosc bine limba engleză.

Dicţionar universal de artă plastică

Lucrarea include scurte prezentări biografice ale maeştrilor artei universale, ordonaţi alfabetic, însoţite de comentarii succinte despre operele lor reprezentative, dar şi o trecere în revistă a principalelor stiluri, curente, mişcări şi grupări artistice, fără de care nu s-ar fi putut stabili traiectoria urmată de respectivii creatori în istoria artei universale. Dicţionarul conţine reperele esenţiale ale fascinantului univers al artei, oferind cititorului o viziune de ansamblu asupra acestuia şi eliminând o parte din lacunele existente în informarea cititorilor români iubitori de artă.

Dicţionar de filme româneşti – Tudor Caranfil

Considerat cândva “denigrator al filmului românesc”, Tudor Caranfil propune în acest dicţionar un comentariu exhaustiv, în ordine alfabetică, asupra producţiei de filme de ficţiune din spaţiul românesc. A explorat aproape 800 de titluri, într-o listă cvasicompletă la vremea publicării volumului (2003), lăsând deoparte, filmele de scurtmetraj şi pe cele de televiziune. Delimitarea spaţiului filmului românesc a inclus şi producţiile vorbite în româneşte, apărute în Moldova sau în fosta Iugoslavie. În plus, autorul a realizat şi o anexă cuprinzând producţiile străine turnate în România sau care se petrec aici, dar şi indici filmografici de autori şi actori. Depăşind obişnuitul cadru academic, lucrarea îşi asumă elemente de risc, precum cota de apreciere care deschide fiecare articol; după lista genericului urmează o concentrată comunicare a subiectului şi o argumentare a cotei valorice atribuite filmului. Autorul dicţionarului polemizează deschis cu judecăţile standardizate, propunând o ierarhie calitativă proprie, bazată pe criteriile unei competiţii europene a valorilor. Astfel, dicţionarul propus de T. Caranfil nu este deloc neutru, academic, ci părtinitor şi pătimaş, asemenea criticii pe care autorul a practicat-o întreaga viaţă. Prin urmare, aprecierile de calitate trebuie folosite sub beneficiu de inventar, nu ca sentinţe de cod estetic, ci ca premise pentru meditaţie şi dispută axiologică, pe scurt, ca pe o provocare. Dicţionarul s-a bucurat de două ediţii succesive, în 2002 şi 2003.